La un laborator poţi fi sănătos, iar la altul bolnav. Vezi aici de ce!

Erorile pot apărea din cauza calibrării diferite a aparatelor ori a recoltării greşite a probelor, dar şi pe fondul nerespectării procedurii de manipulare a probelor recoltate.

Din păcate, nu există laborator medical unde să se poată obţine cele mai corecte rezultate. „Laboratoarele lucrează cu aparatură diferită şi substanţe diferite şi de aceea valorile obţinute sunt diferite. Laboratoarele îşi calibrează aparatura şi, prin urmare, în funcţie de limitele de calibrare a aparatului respectiv se obţin rezultatele specifice care sunt corecte”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti. Şi totuşi, există două laboratoare de analize care se ridică la standarde internaţionale. „Numai două laboratoare corespund tuturor standardelor internaţionale în acest moment. Unul dintre ele este laboratorul HLA de la Institutul Clinic Fundeni şi al doilea este cel de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională din Bucureşti”, declara, anul trecut, medicul Aurora Dragomirişteanu într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.

Unele erori apar din cauza faptului că persoana care îşi face analizele nu respectă regulile care se impun în cazul recoltării probelor. „Dacă o persoană merge la un laborator pentru a-şi face un exudat faringian, dar mânăncă înainte şi, în plus, se mai şi spală pe dinţi, în mod clar rezultatul este compromis”, explică medicul Călin Ciubotaru.

Există erori care ţin de procedura de recoltare. „Asistenta nu respectă procedura de recoltare. Cum bine se ştie, eprubetele sunt preîncărcate cu substanţe chimice diferite. Dacă, din greşeală, eprubetele se încurcă între ele, rezultatul este compromis”, explică Ciubotaru.

Se fac greşeli de manipulare. „După recoltarea probelor, eprubetele nu trebuie să stea prea mult timp în stativ, ci ţinute la frigider. În caz contrar, rezultatul nu va fi cel corect”, explică medicul Călin Ciubotaru.

În cancer, erorile sunt mai mici

Spre deosebire de restul testelor, în cazul celor de depistare a cancerului, marjele de incertitudine ale aparaturii ar trebui să fie foarte mici. Ce-i drept, aceste teste nu sunt din categoria celor aşa-zise „de certitudine“, însă joacă un rol important, deoarece îl ajută pe medic să estimeze riscul de cancer. Un astfel de test este cel al markerilor tumorali. „Între valorile aşa-zis normale şi cele care indică existenţa unui neoplasm există zona gri, care îi determină pe medicii oncologi să efectueze teste suplimentare pentru confirmare“, explică medicul biolog Crezante Lazăr.