Adaos de aproape 1000%. Cat costa de fapt mancarea din farfuria ta. Traseul alimentelor de import

Alimentele importate se vand in magazine sau in piete de pana la zece ori mai scump decat intra in tara. Cumparatorul ajunge sa plateasca pentru un produs si de 15-20 de ori mai mult fata de valoarea de import. "Nu se tine cont decat de interesul pentru profit nemarginit al speculantilor. Este o intreaga mafie in acest sector", a declarat fostul ministrul al agriculturii Stelian Fuia.

Pentru o varza platim de 3-4 ori mai mult fata de pretul cu care aceasta a fost importata, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi la raft decat atunci cand intra in tara, costul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor si al retailerilor este de 400-700%.

Doar 1,29 lei costa un kilogram de castraveti la import, dar pe rafturile supermarketurilor se gaseste la pretul de 7 lei. Daca in vama un kilogram de usturoi intra cu 2,27 lei, in medie, acesta se vinde in hipermarketuri si supermarketuri cu 14 lei. In pietele considerate ieftine din Capitala, un kilogram de usturoi costa 8-10 lei.

Rosiile intra in tara cu 3,5 lei kilogramul, iar cumparatorii le achizitioneaza din hipermarket de peste doua ori mai scump, cu 8 lei/kg, si nici in supermarket-uri preturile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg).

Morcovii ajung si ei mult mai scumpi in magazine: 2,6 lei kilogramul in hipermarket si 2,2- 2,8 in supermarketuri, fata de 0,94 lei in vama. Un kilogram de morcovi costa 3-4 lei in piata. Daca intra cu 0,53 lei/kg in tara, conopida se vinde in hipermarket cu 5 lei si in supermarketuri cu 5-7 lei kilogramul, adica de peste zece ori mai scump. Tot de zece ori mai scump se vinde si in piata, unde pretul unui kilogram ajunge la 5 lei.

Carnea de pasare costa in supermarketuri 9 lei kilogramul si in hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, desi intra in tara de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea si organele de pasare au alimentat importurile romanesti cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare in scadere cu 1,4%.

O situatie similara poate fi intalnita si la uleiul de floarea soarelui. De la 2,95 lei litrul in vama, acesta ajunge sa coste 4-5 lei/kg in hipermarket si 5 lei/kg in supermarket.

Romanii platesc 4-4,8 lei pe kilogramul de zahar in marile lanturi de magazine, desi acest produs trece granita de doua ori mai ieftin, cu 2,4 lei kilogramul. Importurile de zahar din trestie sau sfecla si zaharoza pura au depasit anul trecut valoarea de 305 milioane de euro, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent.

Faina de grau este adusa cu 1,17 lei/kg si vanduta in hipermarketuri de 2-3 ori mai scump (2,5-4 lei/kg) si in supermarketuri cu adaos de peste 50% (1,89-2,39 lei/kg).

"Singura explicatie, daca cele relatate sunt adevarate, ar fi ca exista evazionisti care aduc marfa din afara UE si declara o valoare derizorie in vama, pentru a plati taxe vamale mai mici. E un scenariu, cazuri concrete nu ne sunt cunoscute. Tinem sa mentionam pe aceasta cale ca marile lanturi de magazine sunt printre marii contribuabili la bugetul statului. Nu ne putem erija in controlori fiscali, nu avem aceasta calitate si nici nu este rolul nostru. Singurul organism menit a stopa astfel de practici este Garda Financiara, pe al carui suport si a carei interventie contam pentru stoparea oricaror practici de evaziune fiscala", a declarat pentru Mediafax Delia Nica, vicepresedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania.

Aceasta a adaugat ca, pe de alta parte, o reducere a TVA la nivelul tarilor dezvoltate ar reprezenta o descurajare clara a acestor practici, iar incasarile din TVA ar creste substantial.

Delia Nica a mai spus ca, niciodata, la legume si fructe nu se castiga din adaos, ci din rulaj. Ea a adaugat ca in marile magazine nu exista adaos mai mare de 9%, iar acestea au de castigat doar daca ruleaza multa marfa, si asta este posibil doar daca tin preturile jos. "Un adaos mare te scoate de pe piata", a afirmat ea.

In replica, fostul sef al Autoritatii Nationale a Vamilor, Viorel Comanita, a declarat ca riscul subevaluarii este foarte putin prezent in cazul operatiunilor vamale cu marfuri denumite generic "marfuri alimentare". Asta pentru ca taxele vamale nu au un nivel ridicat, sunt implementate masuri de taxare specifice la nivel UE in functie de tara de origine/destinatie (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb intre UE si state terte pentru care taxa vamala este mult diminuata sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia.

El a mai spus ca nu se poate furniza o evaluare privind subdeclararea, atat timp cat pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate se stabileste printr-o intelegere intre vanzator si cumparator.

Preturile din lanturile de magazine sunt exagerate pentru ca adaosurile comerciale pe care le practica acestea si intermediarii care intervin pe traseu dubleaza sau tripleaza costul unui produs, a declarat, pentru Mediafax, fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia.

"Nu se tine cont decat de interesul pentru profit nemarginit al speculantilor. Este o intreaga mafie in acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie sa fie prioritatea intregului Guvern sa inlature specula si evaziunea fiscala. Acestea umfla preturile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sanctiuni. Eu, unul, nu cumpar legume din hipermarket sau daca o fi scapat vreuna pana acum, pe viitor renunt la ele. Am ce-mi trebuie in principal din gradina proprie, iar daca nu, este convenabil sa cumperi de la producatori. Nu demult, am fost la Matca, unde castravetii noi sunt de patru ori mai ieftini decat pe rafturi. Consumatorii pot alege sa cumpere de unde este mai ieftin", a spus Stelian Fuia.

Culita Tarata, unul dintre cei mai mari agricultori autohtoni, cu peste 65.000 de hectare de teren agricol in administrare, spune ca o parte din diferenta mare dintre pretul la intrarea in tara si cel de pe rafturi este data de faptul ca pentru produsele importate din afara UE pretul declarat in vama este mai mic decat cel real.

"Se fac declaratii vamale la preturi mai mici de 2-3 ori, ca sa se plateasca taxe vamale mai mici. Diferenta de bani se plateste la negru. Produsul intra apoi in magazin la pretul pietei. Si cei de la putere, si cei din opozitie isi dau mana si incurajeaza acest fenomen. Sunt vinovati politicienii apropiati de cei din vama. Nu vedeti ce coada e la functii?", a spus Tarata.

Asociatiile din domeniul legumelor si fructelor se feresc sa vorbeasca pe acest subiect, de teama ca marfa lor nu isi va mai gasi locul in marile retele de magazine. "Nu va pot spune cine este vinovat de preturile mari ale legumelor pe raft, comparativ cu cele de intrare in vama, pentru ca stric relatiile cu hipermarketurile. Importatorii isi iau si ei marja lor de profit, dar hipermarketurile scumpesc cel mai mult", a declarat seful unei asociatii profesionale din domeniul legumelor.

Pawel Musial, directorul general al lantului de supermarketuri Profi, spune ca in ceea ce priveste "aparent marea diferenta" dintre preturile din vama si cele de pe raft, retailerilor le revine doar o mica parte din suma, pentru ca marja lor de profit se afla undeva intre 2% si 3%. "Restul se datoreaza transportatorilor, logisticii si…taxelor", a mai spus el.

Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), in crestere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. La aceste diferente de pret, toti cei prin mainile carora trece produsul importat au de castigat, cu exceptia cumparatorului.