Toni Grecu - despre film, comedie şi despre cât de greu e să faci umor pe bandă: Uneori sunt aşa de serios că-mi vine să-mi dau palme

La 31 de ani de la apariţia grupului Divertis, "sufletul" Serviciului Român de Comedie, Toni Grecu, a debutat ca scenarist de film cu producţia "S-a furat mireasa”, abia lansată în cinematografe. Despre acest film, despre comedie şi despre ce îl ţine în priză de nu se plictiseşte niciodată, Toni Grecu vorbeşte în interviul acordat ziarului CANCAN de weekend.

Reporter: Scenariul filmului "S-a furat mireasa" este primul din cariera dvs.?
Toni Grecu: Este primul scenariu care se finalizează şi se concretizează într-o producţie adevărată, în felul acesta îndeplinindu-se o dorinţă mai veche de-a mea. Proiecte am mai avut, dar nu au fost duse până la capăt, din păcate.

Rep.: De ce atât de târziu, mai ales că aţi mai avut contribuţii, cum a fost cea de coautor al spectacolului de la Teatrul Mic (cu ştefan Iordache, din 1988) "Astă-seară stau acasă"?
T.G.: Niciodată nu e nici prea devreme, nici prea târziu când e vorba despre realizarea unui text care capătă formă artistică pe scenă sau pe ecran. Cel mai concret şi corect răspuns la întrebarea dvs. este următorul: de fapt, până acum doi ani, nu am avut o propunere credibilă, serioasă şi sustenabilă de la vreo casă de producţie cu care să lucrez la un film. Aceasta a venit de la MediaPro Pictures. Celelalte încercări s-au terminat fără rezultat. Acum avem un film, o comedie, care sper să fie pe gustul publicului.

Rep.: Este dificil să faci un scenariu de film? Poate fi comparat cu ideile pe care se construiesc scenetele din Serviciul Român de Comedie (SRC)?
T.G.: Filmul este foarte diferit de televiziune. Convenţia este alta, abordarea, construcţia poveştii, derularea secvenţelor, sunt nişte elemente impuse de reţeta filmului de comedie. La televizor lucrurile sunt altfel. O secvenţă de 5 minute se poate trage din două, trei duble, după o repetiţie serioasă. La film, pentru o secvenţă de 5 minute poţi munci şi o zi întreagă. E mult mai meticulos, mai complex. Regizorul este factorul determinant. El este autorul operei.
Amintire. Divertis, înainte de marea schismă

Rep.: Dacă pentru scenete aveţi personajele bine conturate în minte, pentru că ele fac "deliciul" vieţii publice româneşti, cum aţi gândit personajele pentru film?
T.G.: Când lucrezi la un scenariu cel mai bine este să ai în minte actorul care joacă un anumit rol, să-l cunoşti bine şi să scrii pentru el. Asta s-a întâmplat în cazul lui Jojo. Pentru ea am scris rolul Ninei din film, rolul feminin central, de care s-a achitat cu maxim talent, dându-i forţă şi expresivitate. În cazul celui care este socrul mare, capul clanului Bulancea, poreclit Profesorul, personajul masculin principal, nu am ştiut cine îl va juca. Au fost multe încercări, castinguri, căutări, iar într-un final producătorul şi regizorul au decis că rolul i se potriveşte cel mai bine lui Răzvan Vasilescu. Este o premieră absolută în ceea ce-l priveşte, iar după părerea mea, atât cât am văzut pe platoul de filmare, pot spune că sobrietatea cu care Răzvan Vasilescu joacă un monstru frustrat, violent şi complet idiot creează efectul de comedie maxim şi neaşteptat. Răzvan Vasilescu este un mare actor.

Rep.: Aţi participat la filmări? V-aţi distrat la ele?
T.G.: Au fost câteva săptămâni în vara trecută în care zi de zi am fost la filmări. Este una dintre cele mai importante experienţe artistice pe care le-am cunoscut. De distrat nu mai spun, au fost momente de râs cu lacrimi, dar şi unele dificile. Însă, per total, echipa formată de producătorul Alma Sârbu şi coordonată artistic de Jesus Del Cerro, regizorul filmului, a funcţionat fără reproş. Fără efortul comun al acestor oameni, acest film nu ar fi existat.

Rep.: Cât de des râdeţi în afara jobului?
T.G.: Râd când e cazul. Nu râd fără rost, fiindcă aş da de bănuit. Cei care râd fără motiv stau într-un loc care în popor se numeşte spital de glumeţi. Să ştiţi că oamenii care fac comedie nu râd ca demenţii. Comicii sunt trişti sau sobri, mai bine spus. Rostul lor în viaţă este să-i facă pe alţii să râdă, nu pe ei înşişi.

Rep.: V-aţi gândit să vă retrageţi din lumea divertismentului şi să deveniţi "om serios"?
T.G.: Să devin serios? Să ştiţi că sunt serios tot timpul. Nu poţi face televiziune în ritmul de o emisiune pe săptămână dacă nu eşti serios, vă jur. Uneori sunt aşa de serios că-mi vine să-mi dau palme. Din lumea divertismentului unde să mă duc, dacă altceva nu ştiu să fac? Să mă fac zugrav, tinichigiu auto, maseur de câini, salvamar? Nu. Fac ce ştiu să fac, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala şi nu dau lecţii nimănui. Cel mai important lucru în viaţă este să nu-ţi pierzi umorul, dacă îl ai. Dacă nu-l ai, cel mai important lucru în viaţă este să-ţi găseşti umorul, ceea ce este, în opinia mea, imposibil.

Rep.: Ce treburi din gospodărie le rezolvaţi numai dvs.?
T.G.: Nu prea fac nimic în gospodărie, că nu am timp. Doar când este să dau vreo gaură într-un perete cu bormaşina, să fixez un tablou, mă bag sau când e de reparat ceva electric, fiindcă mă pricep şi sunt bun la lucruri de-astea. În rest, nimic. Sorry! Nu-s un bun exemplu.

5 Secrete

1. Vacanţă
"Nu-mi planific vacanţele din timp, fiindcă nu ştiu când pot pleca. Cu două săptămâni înainte este destul. Aş vrea să merg la munte în Ungaria. Păcat că nu au decât nişte dealuri. Deci, nu ştiu."

2. Lecturi
"Îmi plac cărţile care au la baza fapte sau personalităţi istorice. Citesc şi scriitori români tineri şi extrem de buni, Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu."

3. Temperat
"Nu fac excese, lucrez în regim continuu, cu pauze puţine şi scurte, şi îmi respect echipa cu care lucrez. Fără echipă nu aş putea face nimic."


4. Despărţire
În 2008, trupa Divertis s-a rupt în două şi o parte a plecat la TVR. "De atunci nu a mai fost nicio colaborare între cele două echipe provenite din fosta emisiune Divertis Mall, de la Antena 1. S-a închis un capitol şi s-a deschis altul nou, care îi are la bază pe Jojo, Monica Anghel, Claudiu Maier, Darie Valentin, Aniela Petreanu, subsemnatul şi pe toţi ceilalţi 12 colegi din distribuţia Serviciului Român de Comedie."

5. Politică
"Nu sunt politician şi nu-mi doresc să fiu decât atunci când voi ajunge total incompetent în toate domeniile, astfel încât să pot să-i conduc pe toţi ceilalţi. Asta e legea lui Murphy care îmi place cel mai mult: «Luptă-te să devii total incompetent. Vei deveni sigur un bun politician»."