10 motive pentru a renunţa la televizor

În această perioadă, în care copiii sunt în vacanţă, iar mulţi adulţi sunt în concediu, orele petrecute în faţa televizorului se înmulţesc. Excesul de TV însă este extrem de dăunător, avertizează specialiştii.

Elena Agopie (21 de ani), din Bucureşti, este unul dintre românii dependenţi de televizor. „Îl aprind cum deschid ochii dimineaţa. Îmi mănânc micul dejun în faţa lui, apoi îmi fac de lucru prin casă cu urechea ciulită la aparatul pornit. Fireşte că şi prânzul, şi cina le iau tot în faţa televizorului. Apoi mă dedic tot lui toată seara şi o bună bucată din noapte, până mă ia somnul", spune tânăra.

Elena Agopie este doar un caz din prea multe altele la fel. Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a dezvăluit faptul că 83% din români se uită zilnic la televizor. Privitul în exces la TV însă poate fi extrem de dăunător, avertizează psihologii. „Telespectatorul nu este altceva decât un spectator pasiv, deci primul pericol este lenevirea gândirii. Un al doilea aspect negativ este faptul că, prin puterea extraordinară de manipulare a televiziunii, privitorului i se inoculează idei şi concepte care nu sunt ale lui, dar care pot servi intereselor comerciale sau politice ale altora. Şi, în fine, în al treilea rând, creează cu uşurinţă confuzie între imaginar şi realitate", precizează psihoterapeutul Bogdan Lucaciu.Motivele pentru a renunţa la televizor sunt multe, însă specialiştii au evidenţiat zece dintre cele mai importante.

1. Consumă timp. Studii recente arată că românii petrec, în medie, peste 4 ore zilnic în faţa televizorului, iar în weekend, între 6 şi 7 ore. Asta înseamnă că, de-a lungul unui an, o persoană pierde aproximativ 1.770 de ceasuri, însemnând 73 de zile, cu ochii pironiţi în ecran. De asemenea, ţinând cont că programul obişnuit de lucru este de 8 ore, rezultă că românii nu fac altceva în timpul unei zile, decât să meargă la serviciu şi să privească la TV.

2. Încetineşte activitatea creierului. În cartea sa „Televiziunea: opiul popoarelor", specialistul american Wes Moore citează concluziile cercetătorului german Herbert Krugman potrivit cărora, în timpul privitului la televizor, activitatea creierului se mută din emisfera stângă în cea dreaptă, care devine, astfel, de două ori mai activă - ceea ce este o anomalie neurologică. În plus, se produce o creştere a nivelului de endorfină, substanţă a cărei structură este similară cu cea a opiului şi a derivatelor lui: morfina, codeina sau heroina. Este ştiut că televiziunea oferă conţinut deja „ambalat", care nu solicită creierul decât în mică măsură. În acest fel, activitatea cerebrală încetineşte. Cu timpul, creierul nesupus la efort se va comporta precum un muşchi neantrenat - se va „fleşcăi".

3. Transmite rareori mesaje educative. În goana după audienţă, posturile TV au renunţat la scrupule. Din ce în ce mai multe programe de televiziune promovează violenţa şi sexul, garanţii demonstrate ale succesului. De partea cealaltă, show-urile care încearcă să menţină adevăratele valori în atenţia publicului au, în general, audienţe modeste şi, drept consecinţă, o viaţă scurtă.

4. Lipsa programelor TV de calitate. Pe o piaţă saturată de televiziuni generaliste sau de nişă, aşa cum este cea din România, calitatea pierde întotdeauna în faţa cantităţii. Show-urile TV se realizează „pe genunchi", de preferat cât mai ieftin şi într-un timp cât mai scurt.

5. Denotă o viaţă lipsită de satisfacţii. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Maryland arată că persoanele nemulţumite de viaţa lor petrec cu 20% mai mult timp în faţa televizorului decât ceilalţi oameni. De partea cealaltă, respondenţii care s-au declarat satisfăcuţi de viaţa lor preferă să citească sau să participe la viaţa socială.

6. Excesul de reclame. O regulă impusă de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) spune că televiziunile nu pot difuza mai mult de 12 minute de reclame la o oră de program. În ciuda acestei condiţionări, posturile TV depăşesc adesea această normă. De asemenea, foarte puţine advertoriale sunt într-adevăr interesante pentru privitorul obişnuit, care este greu de crezut că-şi poate permite ultimul model de smartphone sau de maşină germană.

7. Costă bani. Pe lângă abonamentul la compania de cablu şi electricitatea, privitul în exces la televizor implică şi alte cheltuieli. Unele reclame TV acţionează asupra inconştientului privitorului, care va cumpăra apoi produsul respectiv, chiar dacă nu are nevoie de el. În plus, cercetările în domeniu au dezvăluit că oamenii aleg produsele de pe raft în funcţie de notorietatea lui, şi nu în funcţie de calităţile sale reale.

8. Banalul devine senzaţional. Televiziunile depind de senzaţional pentru a face audienţă. Numai că sunt destule zile în care nu se întâmplă nimic interesant. Drept urmare, un subiect banal este transformat şi prezentat drept eveniment „şocant".

9. O viaţă ghidată de „Ghidul TV". Mulţi oameni îşi organizează ziua în funcţie de programele transmise la televizor. Astfel ajung să piardă lucruri importante din viaţa lor pentru a nu rata o emisiune preferată.

10. Creşte riscul de obezitate. Lipsa activităţii fizice duce la dereglări în procesul de depozitare a grăsimilor şi zahărului din organism, crescând riscul de obezitate, boli cardiovasculare şi cancer de colon. Mai grav este că tot mai mulţi copii sunt afectaţi de privitul excesiv la televizor. Un grup de cercetători din Noua Zeelandă a studiat un grup de copii cu vârste între 5 şi 15 ani timp de peste un deceniu. Concluzia lor a fost că 41% din copiii care au ajuns obezi până la vârsta de 26 de ani au fost aceia care s-au uitat prea mult la TV.

"Telespectatorul nu este altceva decât un spectator pasiv, deci primul pericol este lenevirea gândirii."
Bogdan Lucaciu psiholog

83% din români se uită zilnic la televizor, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie.

Alternative la TV

- Exerciţii fizice
- Ieşiri cu prietenii
- Cititul unei cărţi
- Scrisul pe blogul personal
- Excursii în natură
- Reamenajarea camerei/locuinţei
- Alegerea unui hobby
- Înscrierea la un curs în domeniul de interes