De astăzi, telefoanele şi mailurile vor fi supravegheate. Intră în vigoare Legea Big Brother

"Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii", cunoscută mai bine sub numele de Legea Big Brother, intră în vigoare.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

"Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", prevede actul.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea Big Brother pe data de 12 iunie. Ea fusese adoptată pe 22 mai de Camera Deputaţilor, cu 197 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" şi 13 abţineri.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

Legea Big Brother implementează în legea românească Directiva europeană privind păstrarea datelor (2006/24/CE), care a fost adoptată de Parlamentul European în 2006. Ea ar fi trebuit transpusă în legislaţia românească până la data de 15 septembrie 2007 (păstrarea datelor comunicaţiilor privind accesul la internet, poştă electronică şi telefonia prin internet ar fi trebuit să înceapă efectiv pe 15 martie 2009).

O lege în acest sens (Legea nr. 298/2008) a fost emisă de Parlamentul României pe 18 noiembrie 2008. Ea impunea operatorilor de telefonie şi furnizorilor de servicii de internet să păstreze, timp de şase luni, următoarele informaţii: numerele de telefon al apelantului şi al destinatarului, adresele de email IP-urile în cazul serviciilor de poştă electronică, ora iniţierii, ora încheierii şi durata unei comunicări, codurile de identitate ale celularelor precum şi locaţia echipamentelor de comunicare mobilă. Fireşte, legea nu a vizat şi conţinutul comunicaţiilor.

Aplicarea prevederilor legii nr. 298/2008 a fost amânată până la 31 decembrie 2009, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, pentru că legea a fost declarată neconstituţională pe 8 octombrie 2009.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au fost deranjaţi de o formulare prea vagă din lege, care prevedea reţinerea nu doar a informaţiilor enumerate mai sus, ci şi a unor „date conexe”. Din cauză că nu exista o definiţie clară a sintagmei „date conexe”, legea ar fi putut duce la abuzuri.

În plus, judecătorii CCR au argumentat excepţia de neconstituţionalitate prin faptul că limitarea în mod necontenit a exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei face să dispară însăşi esenţa dreptului prin îndepărtarea garanţiilor privind exercitarea acestuia. Articolul 28 din Constituţia României stipulează că “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”.

De asemenea, în decizia CCR s-a arătat că reţinerea datelor urma să se aplice pentru toate persoanele care folosesc mijloace de comunicare digitale, indiferent dacă au săvârşit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale. Acest lucru e de natură “să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme a priori toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice sau de reţele publice de comunicaţii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni de terorism sau a unor infracţiuni grave”, au arătat judecătorii.

A doua variantă a Legii Big Brother, care va intra mâine în vigoare, a fost iniţiată de fostul ministru Valerian Vreme şi de fostul ofiţer SRI Adrian Bădulescu.